miercuri, 18 august 2010

Sarutul

Cateva miligrame de apa, de albumina, de grasimi, de sare si de substante organice: iata schimbul pe care-l facem atunci cand ne sarutam.
Pont: o persoana petrece 336 de ore din viata sarutandu-se cu cineva.

Parerea mea?
Sarutul nu este o adunatura de substante chimice si de schimb de apa. Este un moment, o oprire a timpului, o poza fictiva care opreste timpul in loc sperand sa dureze o vesnicie, o poza in care te poti intoarce mereu doar gandindu-te la ea, si pe masura ce calatoresti in viata aduni poze ficare diferita si speciala in felul ei, unele poti sa le pun intr-o cutie si sa le lasi acolo pana ce trecerea vremii le va schimba culorile vii, altele poti mereu sa le retraiesti sa le simti aproape, sa simti caldurea celuilalt cum te face sa te topesti pe dinauntru, cum milioane de fluturi incearca sa iasa din tine facand o zarva de neimaginat la tine in stomac.
Parerea mea sincera este ca nu mi-ar ajunge o viata intreaga sa colectez poze, sa te sarut...

2 comentarii:

  1. numeste-o "contopire" ca metamorfoza ii prea mult zis, o dorinta venita de undeva dintr-un abis al unui cotlon uitat al eului, inceputul dar nu uita poate fi si sfarsitul

    RăspundețiȘtergere
  2. cam asa e!!janis vs. blogger :))
    btw,nice post si cam asa si e cu sarutul.doar ca la mine majoritatea pozelor le las la kodak ca nu am bani sa le platesc developarea ! xoxo

    RăspundețiȘtergere